În data de 29 martie 2018, în sala mică a Circului de Stat din Chișinău a fost organizat workshop-ul întitulat Circul din Chișinău — Reinventare Participativă. Acțiunea a avut loc la inițiativa echipei Urban Lab, cu susținerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și a Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova. Atelierul, la care au participat 35 de persoane, a avut drept scop lansarea unui dialog privind viitorul uneia din cele mai importante clădiri culturale din Chișinău, din perspectiva refuncționalizării sustenabile a acesteia.
La acest atelier au fost invitați în prealabil reprezentanți ai administrației locale și centrale, ai mediului academic și profesional, precum și ai societății civile. Organizat în cadrul unui Forum Urban extins, atelierul s-a bucurat de prezența unor experți în domeniul planificării urbane din Moldova, România și Germania, care au apreciat potențialul Circului și au venit cu sugestii argumentate referitor la oportunități de reactivare în funcție de preferințele comunității, dar și în contextul realităților economice actuale.
Evenimentul a cuprins patru acțiuni distincte: un tur al clădirii principale sub ghidajul directorului Igor Casap, prezentarea importanței simbolice, arhitecturale și urbanistice a edificiului, atelierul participativ în care invitații au asociat spațiilor unele funcțiuni compatibile sau incompatibile, concluziile atelierului.
Cele două echipe de lucru au propus următoarele funcțiuni:
Echipa 1: concerte, circ contemporan, expoziții artistice, performance artistic, restaurant, magazin pentru suveniruri, enotecă, ateliere pentru creația artiștilor, cafenea și seminarii profesionale;
Echipa 2: muzeu permanent al activităților de circ clasic desfășurate în secolul XX în această clădire, performance artistic, expoziții, concerte, circ contemporan, cafenea, restaurant, ateliere pentru creație a artiștilor și afterschool pentru interacțiunea copiilor cu artiștii.
În ambele echipe au fost persoane care au propus inserția funcțiunii de circ clasic, prin apel la nostalgia participării la acțiuni culturale deosebite în tinerețe sau copilărie. Totuși, alegerea acestei funcțiuni a generat cele mai multe dezbateri din necesitatea protecţiei animalelor și din argumente ce contestă sustenabilitatea economică a circului cu animale.
Cel mai radical discurs a fost propus de către urbanistul german Gilles Duhem, acesta subliniind necesitatea inserţiei unei funcţiuni unice în Republica Moldova, pentru efectul de tip disruptive technology. Prin conceptul Circ Centrum, acesta a propus refuncţionalizarea Circului ca mall cultural, în care funcţiunile economice să susţină activităţi culturale permanente și care ar acționa ca magnet pentru întreaga regiune.
Circul din Chișinău a fost construit în perioada 1979–1981 după proiectul arhitecților Simion Șoihet și Alla Kirichenko. Cu o capacitate de peste 1900 de locuri, clădirea circului are cea mai mare sală de spectacole din Moldova în formă de amfiteatru, aceasta servind în trecut drept centru cultural de importanță națională.
Odată cu destrămarea URSS în 1991 și cu descentralizarea, inclusiv culturală care a urmat, funcțiunea inițială a circului și-a pierdut din importanță, iar clădirea a intrat într-un proces continuu de degradare și abandon. Astăzi clădirea are nevoie urgentă de conservare și renovare, precum și de reinventare funcțională a spațiilor sale în conformitate cu schimbările preferințelor culturale și cu realitățile dictate de economia de piață.
Un articol de Dumitrița Efremov și Mihai Danciu , UrbanLab Chișinău
